libárcă (libắrci), s. f. – Insectă (Periplaneta orientalis). Bg. hlebarka, de la hleb „pîine” (Conev 52; Scriban). substantiv femininlibarcă
libarcă, libărci s. f. (peior.) prostituată. substantiv femininlibarcă
libárcă f., pl. ărcĭ (bg. hlĕbarka, libarcă). Vest. Un fel de gîndac mare care trăĭește pin [!] bucătăriĭ și grajdurĭ și care ĭese noaptea din ascunzătoare (periplanéta orientális). – În Buc. șfab. V. tarhon 1. substantiv femininlibarcă
libárcă s. f., g.-d. art. libắrcii; pl. libắrci substantiv femininlibarcă
libarcă f. 1. gândac negru (Blata); 2. Tr. femeie limbută. [Origină necunoscută]. substantiv femininlibarcă
LIBÁRCĂ, libărci, s. f. Gândac de noapte din ordinul ortopterelor, de culoare brună-roșcată, care trăiește mai ales prin bucătării; șvab (Blatta germanica). – Din bg. hlăbarka. substantiv femininlibarcă
| libarcă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | libarcă | libarca |
| plural | libărci | libărcile | |
| genitiv-dativ | singular | libărci | libărcii |
| plural | libărci | libărcilor | |