LEVINCIÓR, levinciori, adj. m. Levințel. – Din levint + suf. -ic-ior. substantiv masculinlevincior
levincior substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | levincior | levinciorul |
plural | levinciori | levinciorii | |
genitiv-dativ | singular | levincior | levinciorului |
plural | levinciori | levinciorilor |