legitimism definitie

credit rapid online ifn

LEGITIMÍSM s.n. Teorie care proclamă drept principiu fundamental al orânduirii de stat „dreptul” sfânt și inalienabil la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora. [< fr. légitimisme]. substantiv neutrulegitimism

legitimísm s. n. substantiv neutrulegitimism

credit rapid online ifn

LEGITIMÍSM s. n. Principiu monarhic afirmat în timpul mișcărilor revoluționare ale burgheziei din Europa, care proclamă dreptul inalienabil la tron al monarhiilor legitime. – Din germ. Legitimismus. substantiv neutrulegitimism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluilegitimism

legitimism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular legitimism legitimismul
plural
genitiv-dativ singular legitimism legitimismului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z