legitimat definitie

credit rapid online ifn

LEGITIMAT, -A, legitimați, -te, adj. 1. Căruia i s-a cerut să se legitimeze cu un document legal. 2. (Despre copii născuți în afara căsătoriei) Care a fost recunoscut ca legitim. 3. Care a fost considerat just, echitabil, îndreptățit. – V. legitima. adjectivlegitimat

LEGITIMÁ vb. I. 1. tr., refl. A(-și) stabili identitatea pe baza unui document legal. 2. tr. (Fig.) A justifica, a motiva, a îndreptăți. 3. tr. A recunoaște unui copil născut înainte de căsătorie drepturile unui copil legitim. [< fr. légitimer]. verb tranzitivlegitima

credit rapid online ifn

legitimá (a ~) vb., ind. prez. 3 legitimeáză verb tranzitivlegitima

legitimà v. 1. a da unui copil natural drepturile copilului legitim, după prescripțiunile legii; 2. a face legitim, a verifica: a legitima un pașaport; 3. a justifica: nimic nu poate legitima crima. verb tranzitivlegitimà

LEGITIMÁ, legitimez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) stabili identitatea pe baza unui document legal. 2. Tranz. A recunoaște unui copil născut în afara căsătoriei drepturile de copil legitim. 3. Tranz. A justifica, a îndreptăți. – Din fr. légitimer. verb tranzitivlegitima

*legitiméz v. tr. (d. legitim; fr. légitimer). Fac legitim, daŭ unuĭ copil natural drepturĭ de copil legitim. Fac să se recunoască autentic un titlu, o putere, ș. a. Justific: nimica [!] nu legitimează o faptă rea. verb tranzitivlegitimez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluilegitimat

legitimat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular legitimat legitimatul legitima legitimata
plural legitimați legitimații legitimate legitimatele
genitiv-dativ singular legitimat legitimatului legitimate legitimatei
plural legitimați legitimaților legitimate legitimatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z