LANÚGO s.n. 1. Păr foarte fin care acoperă corpul unui nou-născut. ♦ Fire de păr subțiri și scurte întâlnite în afara regiunilor păroase. 2. Puf (la plante, fructe etc.). [< lat. lanugo – puf]. substantiv neutrulanugo
LANÚGO s. n. 1. (Biol.) Păr fin care acoperă unele regiuni ale corpului la făt. ♦ Fire de păr din alte regiuni decât din cele obișnuite. 2. Puf (la plante, fructe etc.) – Din lat., fr. lanugo. substantiv neutrulanugo
lanugo substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | lanugo | lanugoul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | lanugo | lanugoului |
plural | — | — |