lansa definitie

LANSÁ vb. I. tr. 1. A emite, a pune în circulație; a difuza, a face cunoscut. 2. A azvârli, a arunca (cu mâna, cu un mijloc mecanic etc.). ♦ refl. A se avânta, a se arunca într-o acțiune etc. 3. A pune pe apă (o navă nou construită, o barcă, o geamandură etc.). [< fr. lancer]. verb tranzitivlansa

lansá (a ~) vb., ind. prez. 3 lanseáză verb tranzitivlansa

lansà v. 1. a împinge înainte, a face cunoscut în lume: a lansa pe un tânăr; 2. a emite, a expedia: a lansa un decret; 3. a trimite în diferite părți: a lansa invitațiuni (= fr. lancer). verb tranzitivlansà

LANSÁ, lansez, vb. I. 1. Tranz. A pune (pentru prima oară) în circulație, a difuza, a răspândi, a face (larg) cunoscut. ♦ Spec. A da drumul pe apă unui vas nou construit sau reparat, a-l face să plutească pentru prima oară (după construire sau reparare). ♦ A emite un decret, un mandat de arestare etc. 2. Tranz. A arunca, a azvârli (spre un obiectiv). ♦ A arunca, a îndrepta spre țintă un anumit fel de armament. 3. Refl. A se arunca cu putere, a face o săritură îndrăzneață. ♦ Fig. A se angaja cu îndrăzneală într-o acțiune. – Din fr. lancer. verb tranzitivlansa

*lanséz v. tr. (fr. lancer, d. lance, lance). Introduc, fac cunoscut lumiĭ: a lansa un tînăr în societate, cartea pe care a scris-o l-a lansat în lumea cultă. Emit, expediez: a lansa un mandat de arestare contra cuĭva, a lansa niște invitațiunĭ. Răped [!], fac să pornească în galop: a lansa un escadron. V. refl. Mă arunc, intru: a te lansa în lume. Mă avînt: nu te lansa cu sume marĭ în această afacere. verb tranzitivlansez