lacună definitie

LACÚNĂ s.f. 1. Spațiu gol în continuitatea unui corp. ♦ Lipsă. ♦ Întrerupere într-un text. 2. (Fiz.) Nod al unei rețele cristaline, din care lipsește atomul, ionul sau molecula respectivă. 3. (Geol.) Lipsa depozitelor sedimentare dintr-o serie stratigrafică, datorită exondării sau eroziunii unor strate. [< fr. lacune, it., lat. lacuna]. substantiv femininlacună

*lacúnă f., pl. e (lat. lăcúna, d. lacus, lac; it. lacúna și lagúna). Lagună (Rar). Fig. Spațiŭ gol în continuitatea unuĭ corp (de ex., în țesutu celular al plantelor acŭatice). Lipsă, întrerupere într´un text, într´o serie: lacunele Analelor luĭ Tacit. Lipsă, defect: această lege are marĭ lacune. substantiv femininlacună

lacúnă s. f., g.-d. art. lacúnei; pl. lacúne substantiv femininlacună

lacună f. 1. întrerupere în textul unei opere; 2. lipsă de șir. substantiv femininlacună

LACÚNĂ, lacune, s. f. Spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea, în integritatea unui lucru. ♦ Întrerupere involuntară și penibilă într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei. ♦ Fig. Ceea ce lipsește pentru ca un lucru să fie bun, desăvârșit. – Din fr. lacune, lat. lacuna. substantiv femininlacună

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluilacună

lacună   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lacu lacuna
plural lacune lacunele
genitiv-dativ singular lacune lacunei
plural lacune lacunelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z