reduceri si promotii 2018
Definitie labirint - ce inseamna labirint - Dex Online

labirint definitie

LABIRÍNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe încăperi și galerii (asemănător edificiului mitic construit de către Dedal în Creta), în care orientarea este foarte dificilă. ♦ Grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști dispuse într-o înlănțuire care creează posibilitatea de rătăcire. ♦ (Fig.) Lucru încâlcit, încurcat. 2. Dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung în scopul de a-i micșora viteza. 3. Parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos]. substantiv neutru labirint

labirínt (labirínturi), s. n. – Dedal. – Var. (înv.) lavirint. Fr. labyrinthe, și înainte (sec. XVII) direct din gr. λαβύρινθος (Gáldi 205). substantiv neutru labirint

Labirint n. V. Vocabular. substantiv neutru labirint

Labirint = Labyrinthus. substantiv neutru labirint

labirínt s. n., pl. labirínturi substantiv neutru labirint

labirint, labirinturi s. n. (intl.) penitenciar. substantiv neutru labirint

*labirínt n., pl. urĭ și e (lat. labyrinthus, d. vgr. labýrinthos, cuv. de origine egiptenească). Edificiŭ vast și încurcat din care nu maĭ știaĭ cum să ĭeșĭ, cum era odinioară unu în Egipt și altu în Creta. Fig. Lucru care seamănă a labirint, cum îs orașele marĭ, minele cu multe galeriĭ, pădurile imense ș. a. Complicațiune inextricabilă, multiplicitate: labirintu legilor. Anat. Cavitatea sinuoasă din ăuntru [!] urechiĭ. Un fel de cavitate în care pelea [!] formează niște încrețiturĭ foarte complicate care servește peștilor macropozĭ la respirat în aer. Sinuozitățile creĭeruluĭ. substantiv neutru labirint

labirint n. 1. Mit. edificiu construit în Creta de către Dedal și compus dintr’un număr mare de galerii, din care cu greu se putea ieși; 2. drumuri încrucișate pe unde e anevoie de umblat; 3. fig. mare încurcătură, încâlcirea ițelor unei afaceri; 4. Anat. conduct interior al urechii. substantiv neutru labirint

LABIRÍNT, labirinturi, s. n. 1. Construcție cu un mare număr de camere și de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuști care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ Fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în care te orientezi cu greutate; p. ext. problemă, situație încurcată, fără ieșire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere și compartimente foarte înguste, folosit în diverse instalații pentru a lungi parcursul unui fluid și a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavităților (și a organelor) care formează urechea internă. – Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus. substantiv neutru labirint

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului labirint

labirint   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular labirint labirintul
plural labirinturi labirintele
genitiv-dativ singular labirint labirintului
plural labirinturi labirinturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z