lămâi definitie

lămâie f. rodul lămâiului, oval, gălbuiu și plin de zeamă. [Gr. mod. LEMÓNI]. substantiv feminin lămâie

lămî́ĭe f., pl. îĭ (ngr. limóni, lemóni, turc. limon, pers. lîmûn, ar. laimûn, leimôn; it. limone; bg. limon, sîrb. limun; ung. lémonya. V. limonadă). Fructu lămîĭuluĭ, de formă ovală, de coloare [!] galbenă deschisă, cu un suc acru cu care se face limonada și care e bun contra scorbutuluĭ. – În est alămîĭe. V. chitră, frap, portocală. substantiv feminin lămîĭe

lămấie s. f., art. lămấia, g.-d. art. lămấii; pl. lămấi, art. lămấile substantiv feminin lămâie

lămîie (lămîi), s. f.1. Fructul lămîiului. – 2. (Pop.) Numele pomului, lămîi. – 3. Varietate de fasole. – 4. Dans tipic. – Var. alămîie, s. f. (lămîie; varietate de pere). Ngr. λειμόνι (Roesler 597; DAR), cf. tc. (per.) limun, it. limone, bg. limon, sb. limun, pol. limonia, mag. lémonya.Der. lămîi, s. m. (pomul); lămîiu, adj. (galben citron); lămîios, adj. (acru); lămîier, s. m. (vînzător de lămîi); lămîiță (var. lămîioară), s. f. (bot., Lippia citriodora); lămîioară, s. f. (bot., Thymus vulgaris); limonadă, s. f. (citronadă), din fr. limonade; limonadier, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din fr. limonadier; limongiu, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din tc. limonci. substantiv feminin lămîie

LĂMẤIE, lămâi, s. f. Fructul lămâiului, de formă sferică alungită, cu coaja galbenă, aromată și cu miezul acru, bogat în vitamine. [Pr.: -mâ-ie.Var.: (reg.) alămấie s. f.] – Din ngr. lemóni. substantiv feminin lămâie

năramză f. portocală stacojie și amară; originară din răsăritul Indiei, năramza, necunoscută Grecilor și Romanilor (ca și portocala), fu transplantată mai întâi în Persia, de unde trecu în Arabia și Europa la Bizantini, dela cari derivă numirile românești de lămâie, năramză și portocală. [Gr. bizantin NERÁNZI]. substantiv feminin năramză

a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva. substantiv feminin astoarcepecinevacapeunburete

lămâi s. f. pl. (intl.) bani. substantiv masculin lămâi

lămî́ĭ m., pl. tot așa (d. lămîĭe). Un pom rutaceŭ originar din Asia și cultivat în toate țările calde (citrus limonium). substantiv masculin lămîĭ

lămấi s. m., pl. lămấi, art. lămấii substantiv masculin lămâi

LĂMẤI, lămâi, s. m. Arbust din țările calde, cu frunze ovale lucitoare și florile albe, cultivat pentru fructele lui comestibile (Citrus limon). – Din lămâie (derivat regresiv). substantiv masculin lămâi

lămâiu m. arbust originar din Azia, cultivat și pe la noi ca plantă ornamentală și pentru florile sale frumoase și mirositoare (Citrus limonium). substantiv masculin lămâiu

LAMÁ vb. I. tr. A găuri un material sau a-i netezi suprafața cu o unealtă în formă de lamă, care se rotește în jurul unui ax. [< lamă]. verb tranzitiv lama

láma (preot budist) s. m., pl. láma verb tranzitiv lama

LAMÁ2, lamez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra suprafața frontală, circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale, când strunjirea este dificilă. – Din fr. lamer. verb tranzitiv lama

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului lămâi

lămâi   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lămâi lămâiul
plural lămâi lămâii
genitiv-dativ singular lămâi lămâiului
plural lămâi lămâilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z