kief definitie

KIÉF s.n. Stare de repaus absolut (la orientali). [Pron. ki-ef. / < fr. kief]. substantiv neutrukief

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluikief

kief  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular kief kieful
plural
genitiv-dativ singular kief kiefului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z