karibu definitie
KARIBÚ s.m. Ren din Canada. [Cf. germ. Karibu, fr. caribou < cuv. indian]. substantiv masculinkaribu
karibú s. m., art. karibúul substantiv masculinkaribu
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluikaribu
| karibu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | karibu | karibuul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | karibu | karibuului |
| plural | — | — | |