KARACÚRT s.m. (Zool.) Păianjen mic din Asia Centrală, a cărui mușcătură este mortală. [Et. incertă]. substantiv masculinkaracurt
karacurt substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | karacurt | karacurtul |
plural | karacurți | karacurții | |
genitiv-dativ | singular | karacurt | karacurtului |
plural | karacurți | karacurților |