KALOKAGATHÍA s.f. (Liv.) Caracterul și conduita unui om de o probitate scrupuloasă. ♦ (În filozofia greacă) Termen desemnând idealul armonizării virtuților morale cu frumusețea fizică, uniunea indisolubilă dintre bine și frumos, dintre etic și estetic. [< gr. kalokagathia]. substantiv feminin kalokagathia
| kalokagathia substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | kalokagathia | kalokagathia |
| plural | kalokagathii | kalokagathiile | |
| genitiv-dativ | singular | kalokagathii | kalokagathiei |
| plural | kalokagathii | kalokagathiilor | |