reduceri si promotii 2018
Definitie juruit - ce inseamna juruit - Dex Online

juruit definitie

juruít (înv., reg.) adj. m., pl. juruíți; f. juruítă, pl. juruíte adjectiv juruit

JURUÍT, -Ă, juruiți, -te, adj., s. f. 1. Adj. (înv. și reg.) Care este făgăduit, promis; făgăduit ca soț (sau soție). 2. S. f. (Reg.) Făgăduială, promisiune; (concr.) lucru promis. – V. jurui1. adjectiv juruit

juruí (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. juruiésc, imperf. 3 sg. juruiá; conj. prez. 3 să juruiáscă verb tranzitiv jurui

juruí v. 1. a promite solemn: juruiește-i cerul și pământul CR.; 2. a se devota. [V. jurà]. verb tranzitiv jurui

JURUÍ1, juruiesc, vb. IV. Tranz. (înv. și reg.) A făgădui, a promite în mod solemn. ♦ A făgădui ca soț (sau soție). ♦ Refl. A se lega prin jurământ. – Din magh. gyürüzni „a logodi”. verb tranzitiv jurui

JURUÍ2, juruiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să se rotească, să se învârtească în cercuri. – Jur2 + suf. -ui. verb tranzitiv jurui

juruĭésc v. tr. (d. jur 2). Promit solemn. V. refl. Mă promit solemn, mă consacrez: s’a juruit călugăriiĭ. verb tranzitiv juruĭesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului juruit

juruit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular juruit juruitul jurui juruita
plural juruiți juruiții juruite juruitele
genitiv-dativ singular juruit juruitului juruite juruitei
plural juruiți juruiților juruite juruitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z