jucător, jucători s. m. (intl.) martor mincinos. substantiv masculin și feminin jucător
jucătór, -oáre adj. și s. Care joacă: jucător de cărțĭ, jucător de horă, jucător pe funie (acrobat). substantiv masculin și feminin jucător
jucătór s. m., pl. jucătóri substantiv masculin și feminin jucător
jucător m. cel ce joacă. substantiv masculin și feminin jucător
JUCĂTÓR, -OÁRE, jucători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc. 2. (Pop.) Dansator. ♦ (Adjectival) Jucăuș, zglobiu. – Juca + suf. -ător. substantiv masculin și feminin jucător
jucătoare s. f. invar. (intl.) martoră mincinoasă. substantiv masculin și feminin jucătoare
jucătoáre s. f., g.-d. art. jucătoárei; pl. jucătoáre substantiv masculin și feminin jucătoare
| jucător | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | jucător | jucătorul | jucătoare | jucătoarea |
| plural | jucători | jucătorii | jucătoare | jucătoarele | |
| genitiv-dativ | singular | jucător | jucătorului | jucătoare | jucătoarei |
| plural | jucători | jucătorilor | jucătoare | jucătoarelor | |