jubila definitie

credit rapid online ifn

JUBILÁ vb. I. intr. A avea o mare satisfacție, a triumfa. [< fr. jubiler]. verbjubila

jubilá (a ~) vb., ind. prez. 3 jubileáză verbjubila

credit rapid online ifn

jubilà v. a arăta o mare bucurie. verbjubilà

JUBILÁ, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare. verbjubila

* jubiléz v. intr. (lat. júbilo, -áre, a striga de bucurie). Arăt mare bucurie. verbjubilez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluijubila

jubila  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)jubila jubilare jubilat jubilând singular plural
jubilând jubilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) jubilez (să)jubilez jubilam jubilai jubilasem
a II-a (tu) jubilezi (să)jubilezi jubilai jubilași jubilaseși
a III-a (el, ea) jubilea (să)jubilai jubila jubilă jubilase
plural I (noi) jubilăm (să)jubilăm jubilam jubilarăm jubilaserăm
a II-a (voi) jubilați (să)jubilați jubilați jubilarăți jubilaserăți
a III-a (ei, ele) jubilea (să)jubileze jubilau jubila jubilaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z