JONCTÍV, -Ă, jonctívi, -e, Adj., s.n. 1. Adj. (Lingv.) Care leagă fără a lăsa interval; lipit. 2. S.n. Conjuncție. (după fr. jointif) adjectiv jonctiv
| jonctiv adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | jonctiv | jonctivul | jonctivă | jonctiva |
| plural | jonctivi | jonctivii | jonctive | jonctivele | |
| genitiv-dativ | singular | jonctiv | jonctivului | jonctive | jonctivei |
| plural | jonctivi | jonctivilor | jonctive | jonctivelor | |