joncă definitie

JÓNCĂ s.f. Ambarcație mică cu pânze, folosită în bazinul de vest al Oceanului Pacific. [< fr. jonque < cuv. malaiez]. substantiv femininjoncă

* jóncă f., pl. e și ĭ (fr. jonque, cuv. luat de la Chinejĭ). Un fel de corabie cu pînză, cu capetele ridicate, foarte rezistentă fluctuațiunilor măriĭ și întrebuințată în China și Japonia. substantiv femininjoncă

jóncă s. f., g.-d. art. jóncii; pl. jonci substantiv femininjoncă

joncă f. corabie japoneză sau chineză: o joncă aurită pe albastrul apei line AL. substantiv femininjoncă

JÓNCĂ, jonci, s. f. Mică ambarcațiune rudimentară din lemn, cu mai multe catarge și cu pânze, folosită în bazinul apusean al Oceanului Pacific la transportul de mărfuri și la pescuit. – Din fr. jonque. substantiv femininjoncă