www.ReduPedia.ro
Definitie joi - ce inseamna joi - Dex Online
Alege sensul dorit: joi - substantiv feminin joi - verb tranzitiv

joi definitie

joi s. f. – Ziua a patra a săptămînii. – Mr. gioi(a), megl. joi. Lat. (dies) Iōvis (Diez, I, 213; Pușcariu 911; Candrea-Dens., 906; REW 4594; DAR); cf. it. giove(di), prov. jous, fr. jeu(di), sp. jueves. Der. joian (var. jo(i)can), s. m. (nume dat de obicei boilor care se nasc într-o joi); joică, s. f. (nume de vacă); joimăriță, s. f. (ființă imaginară cu puteri malefice care le amenință pe femeile leneșe; obicei popular, conform căruia un flăcău merge din casă în casă, prefăcîndu-se că este un duh rău), de la joia mare sau joimari. substantiv feminin joi

JOI1 s. f. A patra zi a săptămânii, care urmează după miercuri. ◊ Expr. De joi până mai (de-)apoi = la nesfârșit, mereu. ♦ (Adverbial, în forma joia) În fiecare joi. ◊ (Pop.) Joia Mare = ultima joi din postul paștelui. – Lat. [dies] Jovis. substantiv feminin joi

joĭ f. (d. lat. Jŏvis [adică dies, ziŭa], lui Joĭe, zeu suprem al Romanilor; it. giovedi, pv. jous, fr. jeudi, sp. jeuves). A patra zi a săptămîniĭ, între Miercurĭ și Vinerĭ. Joĭa mare, Joĭa întîĭa după Paște; Joĭele după Paște, cele noŭă saŭ treĭ Joĭ după Paște, cînd femeile din popor nu coase de frică să nu cadă grindină saŭ să nu le meargă răŭ vitelor. Joĭa verde, o sărbătoare mare, după Rusaliĭ, la Catolicĭ. Din Joĭ în Paște, foarte rar: noĭ ne vedem din Joĭ în Paște. De Joĭ pînă maĭ apoĭ, puțin timp: a ținut (durat) de Joĭ pînă maĭ apoĭ. – P. declinare, V. lunĭ. substantiv feminin joĭ

JOI, joi, s. f. Ziua a patra a săptămânii, care urmează după miercuri. ◊ (Pop.) Joia Mare = ultima joi din postul Paștelor. ◊ Expr. De joi până mai (de-)apoi = la nesfârșit, mereu; niciodată. Din joi în Paște = din când în când, foarte rar. ♦ (Adverbial, în forma joia) = în cursul zilei de joi, în fiecare joi. – Lat. [dies] Jovis. substantiv feminin joi

joi s. f., art. jóia; g.-d. joi, g.·d. art. jóii; pl. joi, art. jóile (jo-i-) substantiv feminin joi

Joi f. a patra zi săptămânii: Joi-mari, Joia dinaintea Paștilor când se face colivă pentru pomenirea morților; Joia iepelor, Joia din săptămâna mare, sărbă¬torită de țărani ca șa nu fie expuși la înțepături; Joia verde, a noua Joi după Paști, cade în postul Sâmpietrului (sărbătorită de țărani ca și Pastile); Joi după Paști, fig. si fam. niciodată; de Joi până mai apoi, foarte scurt timp. [Lat. JOVIS (DIES)]. substantiv feminin joi

Jóia Máre (sărbătoare) s. propriu f., g.-d. Jóii Mari substantiv feminin joiamare

nu contează, Jean boxează, marți și joi se antrenează, nu lovește, dar primește expr. nu-i nimic, n-are importanță. substantiv feminin nucontează

joi după Paști expr. (pop., iron.) niciodată! substantiv feminin joidupăpaști

din an în Paște / joi în Paște / Paști-n Crăciun expr. foarte rar; la intervale mari de timp. substantiv feminin dinanînpaște

JOÍ2, joiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A ieși la capăt; a răzbi, a dovedi, a prididi. 2. Tranz. și intranz. A răbda, a îndura. 3. Tranz. A mulțumi, a satisface. – Magh. gyönni, gyünni. verb tranzitiv joi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului joi

joi   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular joi joia
plural joi joile
genitiv-dativ singular joi joii
plural joi joilor
joi   substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) joi joire joit joind singular plural
joind joiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) joiesc (să) joiesc joiam joii joisem
a II-a (tu) joiești (să) joiești joiai joiși joiseși
a III-a (el, ea) joiește (să) joiai joia joi joise
plural I (noi) joim (să) joim joiam joirăm joiserăm
a II-a (voi) joiți (să) joiți joiați joirăți joiserăți
a III-a (ei, ele) joiesc (să) joiască joiau joi joiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z