JOCHÉU s.m. Călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. [Pron. jo-cheu, var. jochei s.m. / < pl. jochei, fr., engl. jockey]. substantiv masculinjocheu
jochéu (jochéi), s. m. – Călăreț specializat în conducerea cailor la jocurile de curse. Engl. jockey, prin intermediul fr. substantiv masculinjocheu
* jochéŭ m. (fr. jockey, d. engl. jockey, dim. d. Jack, Iacob). Acela care, pentru banĭ, călărește caiĭ altuĭa la alergărĭ. substantiv masculinjocheŭ
jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii substantiv masculinjocheu
jockey m. 1. fecior ce mână o trăsură; 2. fecior care încalecă caii la curse: jockey-club, destinat a dirija diferitele societăți de curse. substantiv masculinjockey
JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey. substantiv masculinjocheu
jocheu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | jocheu | jocheul |
plural | jochei | jocheii | |
genitiv-dativ | singular | jocheu | jocheului |
plural | jochei | jocheilor |