joagăr definitie

joágăr (joágăre), s. n. – 1. Ferăstrău mare care funcționează acționat de forța apei curgătoare. – 2. Ferăstrău mare acționat de doi lucrători, beschie. Germ. Säger, prin intermediul săs. *sager (Borcea 194; Tiktin; DAR). – Der. jogărar, s. m. (lucrător la joagăr). substantiv neutrujoagăr

joágăr (oa dift.) n., pl. e (sas. soger = sog, fierestrăŭ = germ. säge, fierestrăŭ). Vest. Bișchie. Fabrică de prefăcut grinzile în scîndurĭ și numită și gater și fabrică de lemne. – În Prah. jágăr. substantiv neutrujoagăr

joágăr, -e, s.n. – Fierăstrău cu pânză lungă, prevăzut cu două mânere, numit și „ferăstrău de doi„; folosit la tăierea transversală a butucilor sau a lemnelor mai groase (Nistor 1977). – Din germ. Säge „ferăstrău”. substantiv neutrujoagăr

joágăr s. n., pl. joágăre substantiv neutrujoagăr

joagăr n. ferestrău de munte, lângă o apă curgătoare, pentru tăierea buștenilor sau butucilor. [Gorj jogar, dintr’un primitiv jog = sas SOG (germ. SÃGE)]. substantiv neutrujoagăr

JOÁGĂR, joagăre, s. n. 1. Fierăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți. 2. Fierăstrău mare având o pânză lungă cu dinți mari și două mânere, acționat de doi lucrători; beschie. – Cf. germ. Säger. substantiv neutrujoagăr