joștărí (-résc, -ít), vb. – A lovi. Mag. adjusztiroz, din germ. adjustieren (Drăganu, Dacor., IX, 210). În Trans. de Vest. adjectivjoștări
joștărí (-résc, -ít), vb. – A lovi. Mag. adjusztiroz, din germ. adjustieren (Drăganu, Dacor., IX, 210). În Trans. de Vest. verb tranzitivjoștări
joștărit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | joștărit | joștăritul | joștărită | joștărita |
plural | joștăriți | joștăriții | joștărite | joștăritele | |
genitiv-dativ | singular | joștărit | joștăritului | joștărite | joștăritei |
plural | joștăriți | joștăriților | joștărite | joștăritelor |