jinduit definitie

jinduít, -ă adj. Care jinduĭește, foarte doritor: a fi jinduit de banĭ. adjectivjinduit

JINDUÍT, -Ă, jinduiți, -te, adj. Poftit, râvnit; jinduitor. – V. jindui. adjectivjinduit

jinduí (a ~) (a râvni) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jinduiésc, imperf. 3 sg. jinduiá; conj. prez. 3 să jinduiáscă verb tranzitivjindui

jinduì v. 1. a-i duce jindul, a pofti la ceva; 2. a (se) lipsi de toate. [Slav. JẼDATI, a-i fi sete, foame, a pofti]. verb tranzitivjinduì

JINDUÍ, jinduiesc, vb. IV. 1. Tranz și intranz. A dori ceva în mod intens; a râvni, a pofti. 2. Refl. (înv.) A regreta. – Din sl. žendati. verb tranzitivjindui

jinduĭésc v. tr. (d. jind). Doresc mult, poftesc mult (o mîncare, o haĭnă). verb tranzitivjinduĭesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluijinduit

jinduit adjectiv		masculin		feminin
jinduit adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	jinduit	jinduitul	jinduită	jinduita
nominativ-acuzativ	plural	jinduiți	jinduiții	jinduite	jinduitele
genitiv-dativ	singular	jinduit	jinduitului	jinduite	jinduitei
genitiv-dativ	plural	jinduiți	jinduiților	jinduite	jinduitelor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z