jimblă definitie

jímblă (jímble), s. f. – Pîine albă, franzelă. – Var. (Trans.) jemblă, (Mold.) jemlă, jemnă. Germ. Semmel „pîine albă” (Diez, I, 447), prin intermediul mag. zsemlye, pol. žemla (Cihac, II, 157; Tiktin; DAR). Sec. XVI. Legătura cu fr. gimblette (Bogrea, Dacor., IV, 826) este numai aparentă. Der. jimblar, s. m. (brutar); jimblăreasă, s. f. (brutăreasă); jimblărie, s. f. (brutărie). Jemlugă, s. f. (somon), considerat în general reprezentant al germ. Sälmling, prin intermediul mag. zsemling sau, mai corect, zsemling (Lexiconul de la Buda; Tiktin; Cihac, II, 510; Gáldi, Dict., 140; DAR), pare mai curînd un dim. de la jemlă, prin aluzie la forma peștelui, cf. Trans. jemluță, s. f. (franzelă). Jimișcă (var. jem(n)ișcă), s. f. (pîine franțuzească), reprezintă sb. žimiška (Scriban). substantiv femininjimblă

jímblă (înv.) s. f., g.-d. art. jímblei; pl. jímble substantiv femininjimblă

JÍMBLĂ, jimble, s. f. (înv.) Franzelă. – Din magh. zsemlye. substantiv femininjimblă

jímblă f., pl. e (ung. zsemlye, pol. žemla, zemla, ceh. žemle, germ. semmel, jimblă, d. lat. simĭla, făĭnă bună, făină, de unde vine și it. sp. pg. sémola, vfr. simble, nfr. [d. it.] semoule. Mbi îld. mi ca și în dambla, și vfr. simble, nfr. trembler, combler, sembler). Pîne albă (lungă). – În Trans. jemlă și jemblă, în Mold. nord, Bucov. jemnă. V. franzelă și viglă. substantiv femininjimblă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluijimblă

jimblă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jimblă jimbla
plural jimble jimblele
genitiv-dativ singular jimble jimblei
plural jimble jimblelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z