jeruì v. a ațâța (cărbunii aprinși): spânul jerui focul ISP. [V. jar]. verb tranzitivjeruì
jeruit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | jeruit | jeruitul | jeruită | jeruita |
plural | jeruiți | jeruiții | jeruite | jeruitele | |
genitiv-dativ | singular | jeruit | jeruitului | jeruite | jeruitei |
plural | jeruiți | jeruiților | jeruite | jeruitelor |