reduceri si promotii 2018
Definitie jefuire - ce inseamna jefuire - Dex Online

jefuire definitie

jefuíre s. f., g.-d. art. jefuírii; pl. jefuíri substantiv feminin jefuire

JEFUÍRE, jefuiri, s. f. Acțiunea de a jefui și rezultatul ei; jaf, pradă, jecmăneală. [Var.: (înv.) jecuíre s. f.] – V. jefui. substantiv feminin jefuire

jefuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jefuiésc, imperf. 3 sg. jefuiá; conj. prez. 3 să jefuiáscă verb tranzitiv jefui

jăfuì v. 1. a pune mâna cu violență pe avutul unui oraș, al unei case; 2. a comite exacțiuni, sustrageri frauduloase; 3. a fura dela un autor ideile, frazele sale. [Și jefuì: cf. rut. JEHUVATI, a prăda]. verb tranzitiv jăfuì

jefuì v. V. jăfuì. verb tranzitiv jefuì

JEFUÍ, jefuiesc vb. IV. Tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecuí vb. IV] – Jaf + suf.-ui. verb tranzitiv jefui

jăfuĭésc v. tr. (d. jaf). Jăcuĭesc, despoĭ, prad grozav: a jăfuĭ un om, o casă, un oraș, o țară, (fig.) un autor de ideĭle luĭ. – Și jef- (vest). verb tranzitiv jăfuĭesc

jefuiésc V. jăfuĭesc. verb tranzitiv jefuiesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului jefuire

jefuire   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jefuire jefuirea
plural jefuiri jefuirile
genitiv-dativ singular jefuiri jefuirii
plural jefuiri jefuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z