JARTIÉRĂ s.f. Obiect accesoriu de îmbrăcăminte confecționat din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzut cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. [Pron. -ti-e-. / < fr. jarretière]. substantiv feminin jartieră
jartiéră V. jaretieră. substantiv feminin jartieră
!jartiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. jartiérei; pl. jartiére substantiv feminin jartieră
JARTIÉRĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de îmbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior; jartea, calțavetă. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu Un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. jarretière. substantiv feminin jartieră
* jaretiéră și jartiéră f., pl,. e (fr. jarretière). Barb. Calțavetă. substantiv feminin jaretieră
| jartieră | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | jartieră | jartiera |
| plural | jartiere | jartierele | |
| genitiv-dativ | singular | jartiere | jartierei |
| plural | jartiere | jartierelor | |