járiște și jắriște f. (d. jar saŭ ut. žarište). Rar. Locu unuĭ incendiŭ. Arșiță, mare căldură. Fig. Pasiune: jariștea ĭubiriĭ. V. jiriște 1. substantiv feminin jariște
járiște s. f., g.-d. art. járiștii; (păduri arse) pl. járiști substantiv feminin jariște
JÁRIȘTE, jariști, s. f. 1. (înv.) Jar1; foc; p. ext. vatră. 2. Loc pustiit de foc. ♦ Pădure arsă pe locul căreia se dezvoltă o nouă vegetație lemnoasă. – Jar1 + suf. -iște. substantiv feminin jariște
járiște și jắriște f. (d. jar saŭ ut. žarište). Rar. Locu unuĭ incendiŭ. Arșiță, mare căldură. Fig. Pasiune: jariștea ĭubiriĭ. V. jiriște 1. temporar jariște
jắriște v. jariște. temporar jăriște
| jariște | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | jariște | jariștea |
| plural | jariști | jariștile | |
| genitiv-dativ | singular | jariști | jariștii |
| plural | jariști | jariștilor | |