* jaretiéră și jartiéră f., pl,. e (fr. jarretière). Barb. Calțavetă. substantiv femininjaretieră
jaretieră f. 1. legătură de panglici sau de gumilastic cu care se prind ciorapii sus pe picior; 2. ordin englez de cavalerie instituit de Eduard III în 1349. substantiv femininjaretieră
jaretieră | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | jaretieră | jaretiera |
plural | jaretiere | jaretierele | |
genitiv-dativ | singular | jaretiere | jaretierei |
plural | jaretiere | jaretierelor |