Alege sensul dorit: jaret -substantiv masculin jaret -substantiv neutru

jaret definitie

JARÉT s.m. Parte a picioarelor dinapoi ale unui patruped, situată între gambă și fluier; garet. [Pl. -ți. / < fr. jarret]. substantiv masculinjaret

!jarét s. n., pl. jaréte substantiv neutrujaret

JARÉT, jarete, s. n. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. – Din fr. jarret. substantiv neutrujaret

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluijaret

jaret  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jaret jaretul
plural jareți jareții
genitiv-dativ singular jaret jaretului
plural jareți jareților
jaret  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jaret jaretul
plural jareți jareții
genitiv-dativ singular jaret jaretului
plural jareți jareților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z