jarcalete, jarcaleți s. m. (prst.) haimana întreținută de o prostituată bătrână. substantiv masculin jarcalete
jarcaléte (reg.) s. m., pl. jarcaléți substantiv masculin jarcalete
JARCALÉTE, jarcaleți s. m. (Reg.) Vlăjgan; haimana. – Cf. jarcă. substantiv masculin jarcalete
| jarcalete substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | jarcalete | jarcaletele |
| plural | jarcaleți | jarcaleții | |
| genitiv-dativ | singular | jarcalete | jarcaletelui |
| plural | jarcaleți | jarcaleților | |