jăpcán, -că s. (d. japcă). Sud. Fam. Mare jăfuitor, luător cu japca. substantiv masculinjăpcan
jăpcan m. mare jăfuitor: curația țările de jâpcani și de oameni răi ISP. substantiv masculinjăpcan
JĂPCÁN, jăpcani, s. m. (Pop.) Om hrăpăreț, care jefuiește (2). – Japcă + suf. -an. substantiv masculinjăpcan
japcan, japcani s. m. (intl.) infractor periculos temporarjapcan