jap definitie

jap interj. – Cuvînt care exprimă zgomotul produs de o lovitură, mai ales de o palmă. – Var. jart, jnap. Creație expresivă. – Der. japă, s. f. (Trans., nuia); jepăi (var. jepi, jăpăi, jopăi, jopoti, jupăi), vb. (a lovi; a biciui; a trosni); jepși, vb. (a umple, a înțesa), cu același semantism al lui bucși sau al fr. bourrer (după DAR, în legătură cu japșe „iaz”); jnăpăi, vb. (a lovi, a sparge). substantiv masculinjap

JAP¹ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune. – Onomatopee. substantiv masculinjap