janseni- V. ĭanseni-. adjectiv janseni
JANSENÍST, -Ă adj. Referitor la jansenism, propriu jansenismului. ♦ Rigid, auster, puritan. // s.m. și f. Adept al jansenismului. [< fr. janséniste]. adjectiv jansenist
*ĭanseníst, -ă s. Partizan al luĭ Jansenius saŭ Jansen (un teolog olandez care a scris despre grație și predestinare, † 1638). Adj. Dictrina ĭansenistă. – Și jans- (după fr.). adjectiv ĭansenist
janseníst adj. m., s. m., pl. janseníști; adj. f., s. f. jansenístă, pl. janseníste adjectiv jansenist
JANSENÍST, -Ă, janseniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține jansenismului, privitor la jansenism. 2. S. m. și f. Adept al jansenismului. – Din fr. janséniste. adjectiv jansenist
| jansenist adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | jansenist | jansenistul | jansenistă | jansenista |
| plural | janseniști | janseniștii | janseniste | jansenistele | |
| genitiv-dativ | singular | jansenist | jansenistului | janseniste | jansenistei |
| plural | janseniști | janseniștilor | janseniste | jansenistelor | |