www.ReduPedia.ro
Definitie janț - ce inseamna janț - Dex Online

janț definitie

janț s. n. – Zer scurs din cașul stors. – Var. janță. Origine incertă. Pare a fi un deverbal al sl. žĕti, žimą, žimeši „a presa”, care nu a lăsat reprezentant direct în rom. Der. nu este clară; și nu se poate afirma cu siguranță că este cuvînt identic cu janț, s. n. (Olt., țanc, stîncă), jantă, s. f. „femeie de moravuri ușoare”, pe care DAR îl pune în legătură cu mag. zsana „gaiță”, jantiță, s. f. (pește mărunt). Tiktin îl pune în legătură pe janț cu germ. Sahne, care nu pare convingător. Dacă depinde de sl. žĕti, aparține aceleiași familii ca jintui, vb. (a presa, a stoarce brînza; a stoarce; a amesteca, a bate), din sl. *žĕtovati; jintuită (var. jintuit), s. f. și n. (zer de lapte); jintuială, s. f. (acțiunea de a stoarce cașul); jintuitoare, s. f. (storcătoare); jintălău, s. n. (storcătoare). Cf. jintiță. substantiv neutru janț

2) janț n., pl. urĭ. V. cleanț. substantiv neutru janț

janț1 (zer) s. n. substantiv neutru janț

janț2 (stâncă) s. n., pl. jánțuri substantiv neutru janț

janț n. zer ce se scurge din cașul pus sub teasc. [Tras din jântiță]. substantiv neutru janț

JANȚ2, janțuri, s. n. 1. Grăsime care se scurge din cașul stors de zer. 2. Partea lichidă rămasă după coagularea laptelui. 3. Zara fiartă rămasă de la urda frământată. substantiv neutru janț

1) janț n., pl. urĭ. Vest. Zeru untos care se scurge din cașu pus într’o pînză supt teasc după ce s’a stors cu mîna și frămîntat. (Vicĭu). – În Dobr. = „jintiță”. substantiv neutru janț

JANȚ s. n. 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cașcavalului, în urma opăririi cașului cu apă clocotită, constituind materia primă pentru obținerea untului de cașcaval. 2. Partea lichidă rămasă după coagularea laptelui. 3. Zară fiartă rămasă de la prepararea urdei. – Et. nec. substantiv neutru janț

cleanț (ea dift.) n., pl. urĭ (sîrb. klanac, trecătoare, drum accidentat. V. clanț, clonț). Vest. Loc accidentat plin de petriș, de bolovanĭ, de stîncĭ orĭ de rîpe (BSG. 1922, 163). Colț de stîncă: fugea zdrăncănindu-șĭ paloșu de cleanțurile din cale (NPl. Ceaur, 45). – Și cheanț, janț, zgheanț, stîncă. În Serbia geanț, țanc, colț de stîncă: geanțu de la Babacaĭa. substantiv neutru cleanț

jintuĭálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a jintui. Un fel de smîntînă ca un zer gros acru care rămîne la urdă (Trans. Vicĭu) orĭ de la cașu moale scos din zară. – Se numește și jintă (Vs.), jintuit (est) și janț (vest). V. cocîrță. substantiv neutru jintuĭală

jînt- V. jint-. temporar jînt

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului janț

janț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ja janțul
plural janțuri janțurile
genitiv-dativ singular ja janțului
plural janțuri janțurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z