șúncă f., pl. ĭ (germ. schinken, dial. schunke). Munt. Șold de porc sărat, afumat și fert [!] (maĭ rar copt): șuncă de Praga, de Vestfalia. – În Trans. șoancă (ung. sonka), în Mold. jambon. substantiv neutru șuncă
JAMBÓN s.n. Șuncă din pulpă de porc sărată și fiartă sau afumată. [< fr. jambon]. substantiv neutru jambon
jambón (-óane), s. n. – 1. Șuncă de porc. – 2. (Arg.) Pulpă, picior. Fr. jambon. Nu se folosește prea mult cu primul sens. substantiv neutru jambon
* jambón n., pl. oane (fr. jambon, d. jambe, gambă. V. gambă). Mold. Șuncă. substantiv neutru jambon
jambón s. n., pl. jamboáne substantiv neutru jambon
JAMBÓN, jamboane, s. n. Produs alimentar obținut din pulpă de porc preparată prin sărare și afumare sau fierbere cu mijloace tehnice speciale; șuncă. – Din fr. jambon. substantiv neutru jambon
| jambon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | jambon | jambonul |
| plural | jamboane | jamboanele | |
| genitiv-dativ | singular | jambon | jambonului |
| plural | jamboane | jamboanelor | |