șúncă f., pl. ĭ (germ. schinken, dial. schunke). Munt. Șold de porc sărat, afumat și fert [!] (maĭ rar copt): șuncă de Praga, de Vestfalia. – În Trans. șoancă (ung. sonka), în Mold. jambon. substantiv neutrușuncă
JAMBÓN s.n. Șuncă din pulpă de porc sărată și fiartă sau afumată. [< fr. jambon]. substantiv neutrujambon
jambón (-óane), s. n. – 1. Șuncă de porc. – 2. (Arg.) Pulpă, picior. Fr. jambon. Nu se folosește prea mult cu primul sens. substantiv neutrujambon
* jambón n., pl. oane (fr. jambon, d. jambe, gambă. V. gambă). Mold. Șuncă. substantiv neutrujambon
jambón s. n., pl. jamboáne substantiv neutrujambon
JAMBÓN, jamboane, s. n. Produs alimentar obținut din pulpă de porc preparată prin sărare și afumare sau fierbere cu mijloace tehnice speciale; șuncă. – Din fr. jambon. substantiv neutrujambon
jambon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | jambon | jambonul |
plural | jamboane | jamboanele | |
genitiv-dativ | singular | jambon | jambonului |
plural | jamboane | jamboanelor |