JÁMBĂ s.f. Fiecare dintre cele două picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse roțile avionului. [< fr. jambe]. substantiv feminin jambă
jámbă s. f., g.-d. art. jámbei; pl. jámbe substantiv feminin jambă
JÁMBĂ, jambe, s. f. Fiecare dintre cele două picioare ale trenului de aterizare de care sunt prinse roțile avionului. – Din fr. jambe. substantiv feminin jambă
jâmbá, (jimba), vb. refl. – A se strâmba, a se schimonosi, a se desfigura. – Din jimb, jâmb „strâmb” sau „strâmb la gură„. temporar jâmba
zîmbéz v. tr. (var. din zîmbesc). Vest. Știrbez ascuțișu unuĭ cuțit orĭ buza unuĭ vas. – În est jîmbez. Și refl. „a-țĭ arăta dințiĭ”: cînele [!] se jîmba. În Olt. cĭumbresc (vsl. zombrŭ, dinte; rus. zubritĭ, a se zîmba). temporar zîmbez
| jambă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | jambă | jamba |
| plural | jambe | jambele | |
| genitiv-dativ | singular | jambe | jambei |
| plural | jambe | jambelor | |