2) jale f., pl. jălĭ și jaleș m. (ung. zsálya, sálya, salvie, și zsályás, preparat cu salvie; sîrb. žalj, žalbija, germ. salbei, d. lat. salvia). Salvie. Altă plantă din aceĭașĭ familie (stachys [germanica și rectaj]). – Se numește și pavăză. substantiv masculinjale
jaleș m. plantă aromatică din familia labiatelor, întrebuințată în medicină (Salvia): țăranul vindecă gâlcile cu frunze de jaleș unse cu unt. [Tr. jale = ung. ZSÀLIA]. substantiv masculinjaleș
JÁLEȘ, jaleși, s. m. 1. Gen de plante erbacee din familia labiatelor, cu frunze mari, opuse, dințate și cu florile viu colorate (Salvia); plantă care face parte din acest gen. 2. Plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze ovale și cu flori purpurii dispuse în spice (Stachys germanica). – Jale2 +suf. -eș. substantiv masculinjaleș
jaleș | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | jaleș | jaleșul |
plural | jaleși | jaleșii | |
genitiv-dativ | singular | jaleș | jaleșului |
plural | jaleși | jaleșilor |