IZOTRÓN s.n. Aparat nuclear pentru separarea izotopilor. [Var. isotron s.n. / < fr. isotron]. substantiv neutruizotron
izotron substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | izotron | izotronul |
plural | izotroane | izotroanele | |
genitiv-dativ | singular | izotron | izotronului |
plural | izotroane | izotroanelor |