izocronism definitie
- Vezi aici mai multe rimeizocronism
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuiz
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuizo
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cusm
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuism
IZOCRONÍSM s.n. Însușirea de a fi izocron. ♦ Proprietate a unor fenomene periodice de a se repeta în mod identic după o perioadă anumită de timp. ♦ Stare a două celule nervoase sau musculare având aceeași cronaxie. [Var. isocronism s.n. / cf. fr. isochronisme]. substantiv neutruizocronism
*isocronízm n. (d. isocron). Fiz. Calitatea de a fi isocron: isocronizmu oscilațiunilor péndululuĭ. – Și izo- (după fr.). substantiv neutruisocronizm
izocronísm (-zo-cro-) s. n. substantiv neutruizocronism
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiizocronism
| izocronism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | izocronism | izocronismul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | izocronism | izocronismului |
| plural | — | — | |