izmană definitie

izmánă (izméne), s. f. – Indispensabili. – Mr. zmeană, megl. izmeani. Sl. izmĕna „schimb” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 144; Tiktin; Conev 83 și 99; Densusianu, GS, II, 316; DAR); pentru semantism, cf. it. mutande, rom. schimburi. Cf. primeni. Sing. este rar. – Der. izmeni, vb. (a schimba, a altera; refl., a se schimba, a se înrăutăți; refl., a face nazuri, a se răsfăța), din sl. izmĕniti „a schimba”; izmeneală (var. înv. izmenitură), s. f. (moft, afectare). substantiv femininizmană

izméne f. pl. (vsl. izmĭena, schimbare, adică „schimburĭ, primenelĭ” [ca și it. mutande, izmene d. mutare, a muta, a schimba]. V. izmenesc). Pantalonĭ de pînză care se poartă pe dedesupt [!], ca și cămașa. – Sing. izmeánă (în nord izmană, ca pomană) rar întrebuințat, cu înț. de „crac de izmene”. V. nădragĭ. substantiv femininizmene

izmánă s. f., g.-d. art. izménei, pl. izméne substantiv femininizmană

IZMÁNĂ s. f. v. izmeană. substantiv femininizmană

IZMÁNĂ, izmene, s. f. (Mai ales la pl.) Obiect de lenjerie bărbătească, asemănător pantalonului, care acoperă corpul de la talie în jos; indispensabili, nădragi. [Var.: (reg.) izmeánă s. f.] – Din bg. izmeni. substantiv femininizmană

IZMEÁNĂ, izmene, s. f. (Și în forma izmană; mai ales la pl.) Obiect de rufărie bărbătească care se poartă sub pantaloni, acoperind corpul de la talie în jos; indis­pensabili. În cămașă și izmene, Eftimie stătea după obloane și pîndea. DUMITRIU, N. 254. Ca la armată, avea fiecare lădița lui și în ea tot avutul: o cămașă de schimb, o iz­mană, ciorapi sau obiele. PAS, L. I 79. Își spălară cum pu­tură cămășile și izmenele. Le stoarseră și le întinseră în poia­nă, spre soarele ce apunea, CAMIL PETRESCU, O. I 619. ♦ Cracul unui astfel de veșmînt. C-o izmană trasă Cu alta sumeasă. La TDRG. – Variantă: izmană s. f. substantiv femininizmeană

bun de răzuit izmene expr. (d. – instrumente de tăiat) tocit. substantiv femininbunderăzuitizmene

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiizmană

izmană   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular izma izmana
plural izmene izmenele
genitiv-dativ singular izmene izmenei
plural izmene izmenelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z