istericale definitie

*istéric, -ă adj. (vgr. ῾ysterikós, d. ῾ystéra, mitră [lat. úterus]). Med. Care e cuprins de isterie: o femeĭe isterică, un om isteric. Relativ la isterie: sufocațiune isterică. Subst. Un isteric, o isterică, un om, o femeĭe cuprinsă de isterie. – istericale f. pl. (ngr. ῾ysteriká, n. pl. Cp. cu zaharicale). Fam. Isterie: aŭ apucat-o istericalele. substantiv femininisteric

istericale s. f. pl. acces, criză de isterie substantiv femininistericale

istericále (fam.) s. f. pl., art. istericálele substantiv femininistericale

istericale f. pl. acces de isterie, criză de nervi: au apucat’o istericalele. [Gr. mod.]. substantiv femininistericale

ISTERICÁLE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká. substantiv femininistericale

ISTERICÁLE s. f. pl. (Familiar) Criză de nervi, acces de isterie. Plîngea cu hohote, cu istericale. DUMITRIU, B. F. 45. A apucat-o istericale pe babă. ALECSANDRI, T. I 51. substantiv femininistericale

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiistericale

istericale  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular istericale istericalele
plural
genitiv-dativ singular istericale istericalelor
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z