reduceri si promotii 2018
Definitie isteție - ce inseamna isteție - Dex Online

isteție definitie

istețíe (înv.) s. f., art. istețía, g.-d. art. istețíei; pl. istețíi, art. istețíile substantiv feminin isteție

ISTEȚÍE, isteții, s. f. (Înv.) Istețime. – Isteț + suf. -ie. substantiv feminin isteție

ISTEȚÍE, isteții, s. f. Istețime. Se vede că isteția scriitorașului ajunsese la cunoștința boierului Balș. CĂLINESCU, E. 12. Pentru frumusețele și istețiile lor și-au căzut drag unul altuia. SBIERA, P. 23. Clit are isteție și vorbele-și măsoară. NEGRUZZI, S. II 195. substantiv feminin isteție

istețíme f. (d. isteț). Deșteptăcĭune, pricepere. – Vechĭ și isteție și istecĭúne. substantiv feminin istețime

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului isteție

isteție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular isteție isteția
plural isteții istețiile
genitiv-dativ singular isteții isteției
plural isteții istețiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z