iremediabil definitie

IREMEDIÁBIL, -Ă adj. De neremediat, de nevindecat, de neîndreptat; fără leac. [Pron. -di-a-. / cf. fr. irrémédiable]. adjectiviremediabil

*iremediábil, -ă adj. (lat. ir-re-med-iabilis. V. i-med-icabil). Care nu se poate remedia (vindeca), incurabil: boală iremediabilă. Fig. Ireparabil: nenorocire iremediabilă. Adv. În mod iremediabil: bolnav iremediabil perdut [!]. adjectiviremediabil

iremediábil (-di-a-) adj. m., pl. iremediábili; f. iremediábilă, pl. iremediábile adjectiviremediabil

iremediabil a. fără remediu. adjectiviremediabil

IREMEDIÁBIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, îndrepta; neremediabil; care este fară leac. ♦ (Adverbial) Cu desăvârșire, categoric, definitiv. [Pr.: -di-a-] – Din fr. irrémediable, lat. irremediabilis. adjectiviremediabil

IREMEDIÁBIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, vindeca sau îndrepta; fără leac; p. ext. care nu (mai) trece, durabil. V. ireparabil. Poate nici o altă alăturare de cuvinte, ca a fetelor din Țara Oltului, nu exprimă mai bine sentimentul dragostei definitive și iremediabile pentru un singur om. BOGZA, C. O. 279. Cînd știu c-o să vă-nghețe Iarna mize­rabilă, Mă cuprinde o tristețe Iremediabilă. TOPÎRCEANU, S. A. 70. ♦ (Impropriu) Care nu poate fi făcut să dispară. Păreau într-adevăr mult mai vîrstnici... cu hainele îngrijit periate, dar păstrînd un iremediabil miros de naftalină. C. PETRESCU, C. V. 11. ♦ (Adverbial) Cu desăvîrșire, definitiv. Conu Leonida e atît de lipsit... de realism, fiindcă e rupt total și iremediabil de realitate. IBRĂILEANU, S. 69. adjectiviremediabil