iredent definitie

iredént (rar) adj. m., pl. iredénți; f. iredéntă, pl. iredénte adjectiv iredent

IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Iredentist (2). – Din it. irredento. adjectiv iredent

IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. Iredentist. adjectiv iredent

*iredéntă f., pl. e (it. írredenta, adică „Italia irredenta”, Italia nerăscumpărată saŭ neliberată [!], [provinciile care eraŭ supuse Austriiĭ și Ungariiĭ], d. redimere, redento, lat. redimere, redemptum, a răscumpăra. V. prompt). Societate de iredentiștĭ. – Fals irid-. adjectiv iredentă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului iredent

iredent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iredent iredentul iredentă iredenta
plural iredenți iredenții iredente iredentele
genitiv-dativ singular iredent iredentului iredente iredentei
plural iredenți iredenților iredente iredentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z