ipistat definitie

credit rapid online ifn

*epistát m. (ngr. epistátis, d. vgr. epistátes. V. aero-stat, para-stas). Supraveghetor, îngrijitor. Iron. Subcomisar. – Vulg. Și ipistat. substantiv masculinepistat

ipistát, V. epistat. substantiv masculinipistat

credit rapid online ifn

ipistat m. pop. V. epistat. substantiv masculinipistat

IPISTÁT s. m. v. epistat. substantiv masculinipistat

EPISTÁT, epistați, s. m. (Înv.) 1. Cel mai mic grad de ofițer de poliție; persoană care avea acest grad. 2. Administrator, intendent, logofăt, vechil. [Var.: ipistát s. m.] – Din ngr. epistátis. substantiv masculinepistat

IPISTÁT s. m. v. epistat. substantiv masculinipistat

EPISTÁT, epistați, s. m. (Învechit) 1. Cel mai mic grad de ofițer de poliție; (în trecut) subcomisar. Cum să adormi tu poliția, cu toți sergenții, cu toți comisarii și cu toți epistații ei? HOGAȘ, DR. II 130. Abia scăpase... din mîna unui epistat. MACEDONSKI, O. III 61. Se gîndea ce-ar fi, dacă vreun comisar, vreun epistat ori vreun sergent... l-ar înhăța, l-ar duce la secție. SLAVICI, O. I 327. 2. Persoană care administrează și supraveghează o gospodărie (casă sau moșie); administrator, intendent, logofăt, vechil. L-am găsit ajutor logofătului Marinică, epistatul unei moșii ce aveam în Teleorman. GHICA, S. 302. – Variantă: ipistát (PAS, L. I 35, id. Z. I 161, CARAGIALE, O. I 43) s. m. substantiv masculinepistat

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiipistat

ipistat  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ipistat ipistatul
plural ipistați ipistații
genitiv-dativ singular ipistat ipistatului
plural ipistați ipistaților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z