reduceri si promotii 2018
Definitie invocație - ce inseamna invocație - Dex Online

invocație definitie

INVOCÁȚIE s.f. Invocare. ♦ Parte a unei opere literare în care poetul se adresează muzelor sau unor divinități pentru a-l inspira. [Gen. -iei, var. invocațiune s.f. / cf. fr. invocation, lat. invocatio]. substantiv feminin invocație

invocáție (-ți-e) s. f., art. invocáția (-ți-a), g.-d. art. invocáției; pl. invocáții, art. invocáțiile (-ți-i-) substantiv feminin invocație

INVOCÁȚIE, invocații, s. f. Faptul de a invoca; chemare în ajutor. ♦ Spec. Chemare (cu valoare stilistică) adresată de către un poet muzei pentru a-l ajuta în realizarea creației sale artistice. ♦ Procedeu stilistic prin care oratorul sau scriitorul interpelează un personaj (de obicei istoric) absent. [Var.: invocațiúne s. f.] – Din fr. invocation, lat. invocatio, -onis. substantiv feminin invocație

INVOCÁȚIE, invocații, s. f. Faptul de a invoca; chemare în ajutor. ♦ Rugă pe care unii poeți o adre­sează muzelor sau unor divinități, de obicei la începutul unui poem, pentru a le cere sprijinul în realizarea ope­rei lor. substantiv feminin invocație

*invocațiúne f. (lat. in-vocátio. -ónis. V. vocațiune). Acțiunea de a invoca, de a chema în ajutor: invocațiunea luĭ Dumnezeŭ, luĭ Apóline. Fig. Citațiune: invocațiunea uneĭ mărturiĭ. – Și -áție și -áre. substantiv feminin invocațiune

invocați(un)e f. 1. acțiunea de a invoca; 2. la poeți: rugăciune adresată Muzei. substantiv feminin invocațiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului invocație

invocație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular invocație invocația
plural invocații invocațiile
genitiv-dativ singular invocații invocației
plural invocații invocațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z