invalid definitie

INVALÍD, -Ă adj., s.m. și f. Schilod, infirm, mutilat. [< fr. invalide, cf. lat. invalidus]. adjectivinvalid

*inválid, -ă adj. (lat. in-válidus). Care nu e valid, infirm, slab; un bătrîn invalid. Fig. Jur. Care nu e făcut în condițiunile legiĭ: testament invalid. S. m. Soldat care nu maĭ poate servi din cauza rănilor, boalelor [!] saŭ bătrînețiĭ. – Fals invalíd (fr. invalide). V. oturac. adjectivinvalid

invalíd adj. m., s. m., pl. invalízi; adj. f., s. f. invalídă, pl. invalíde adjectivinvalid

invalid m. 1. neputincios care nu mai poate munci: 2. fig. se zice de un act care nu e conform legii. ║ m. soldat care nu mai poate servi din cauza infirmităților sale. adjectivinvalid

INVALÍD, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fr. invalide, lat. invalidus. adjectivinvalid

INVALÍD, -Ă, invalizi, -de, adj. Care are o in­firmitate (căpătată mai ales în război); infirm, mu­tilat, beteag. Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. Pensio­nar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. ◊ (Substantivat) La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21. adjectivinvalid

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiinvalid

invalid  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular invalid invalidul invali invalida
plural invalizi invalizii invalide invalidele
genitiv-dativ singular invalid invalidului invalide invalidei
plural invalizi invalizilor invalide invalidelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z