INTROSPECTÍV, -Ă adj. Referitor la introspecție; bazat pe introspecție. [Cf. fr. introspectif]. adjectivintrospectiv
!introspectív (-tros-pec-/-tro-spec-) adj. m., pl. introspectívi; f. introspectívă, pl. introspectíve adjectivintrospectiv
INTROSPECTÍV, -Ă, introspectivi, -e, adj. Care se folosește de introspecție, bazat pe introspecție, care ține de introspecție, care se referă la introspecție. – Din fr. introspectif. adjectivintrospectiv
INTROSPECTÍV, -Ă, introspectivi, -e, adj. Care se folosește de introspecție, bazat pe introspecție. Analiză introspectivă. adjectivintrospectiv
introspectiv adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | introspectiv | introspectivul | introspectivă | introspectiva |
plural | introspectivi | introspectivii | introspective | introspectivele | |
genitiv-dativ | singular | introspectiv | introspectivului | introspective | introspectivei |
plural | introspectivi | introspectivilor | introspective | introspectivelor |