intervieva definitie

INTERVIEVÁ vb. I. tr. A lua cuiva un interviu; a intervia. [Pron. -vi-e-. / cf. fr. interviewer]. verb tranzitiv intervieva

intervievá (a ~) (-vi-e-) vb., ind. prez. 3 intervieveáză verb tranzitiv intervieva

interviewà v. a avea o întrevedere cu cineva spre a-i cere opiniunea. verb tranzitiv interviewà

INTERVIEVÁ, intervievez, vb. I. Tranz. A lua cuiva un interviu. [Pr.: -vi-e-] – Din fr. interviewer. verb tranzitiv intervieva

INTERVIEVÁ, intervievez, vb. I. Tranz. (Rar) A lua un interviu. – Pronunțat: -vi-e-. verb tranzitiv intervieva

*intervievéz v. tr. (d. interviev). Am un interviev cu cineva ca să-ĭ cer părerea: un redactor l-a intervievat pe ministru. – Se scrie și -iewéz. verb tranzitiv intervievez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului intervieva

intervieva   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) intervieva intervievare intervievat intervievând singular plural
intervievând intervievați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) intervievez (să) intervievez intervievam intervievai intervievasem
a II-a (tu) intervievezi (să) intervievezi intervievai intervievași intervievaseși
a III-a (el, ea) intervievea (să) intervievai intervieva intervievă intervievase
plural I (noi) intervievăm (să) intervievăm intervievam intervievarăm intervievaserăm
a II-a (voi) intervievați (să) intervievați intervievați intervievarăți intervievaserăți
a III-a (ei, ele) intervievea (să) intervieveze intervievau intervieva intervievaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z